PSALMUL  103
                            Al lui David.

1	Binecuvinteaz[, suflete al meu, pe Domnul!
	Doamne, Dumnezeul meu, m[ritu-Te-ai foarte!
	În m[rturisirea \i’n mare podoab[ Te-ai îmbr[cat, Tu,
2	Cel ce Te îmbraci cu lumina precum cu o mantie,
	Cel ce întinzi cerul ca pe un cort
3	\i-i acoperi cu ape în[l@imileb
	\i norii îi pui s[-i fac[ urcu\ul.
	
	Cel ce umbl[c pe aripile vânturilor;
4	Cel ce-i face pe îngerii S[i duhurid
	\i par[ de foc pe slujitorii S[i;
5	Cel ce a întemeiat p[mântul pe temeinicia luie,
	c[’n veacul veacului el nu se va abatef.
6	Adâncul ca o mantie Îi este’mbr[c[mintea,
	peste mun@i vor sta ape;
7	de certarea Ta vor fugi,
	de glasul tunetului T[u se vor înfrico\a.
8	Mun@i se urc[ \i v[i se coboar[
	acolo’n locul unde le-ai întemeiat;
9	hotar ai pus pe care nu-l vor trece
	\i nici se vor întoarce s[ acopere p[mântul.
	
10	El în v[i trimite izvoare,
	ape vor trece prin mijlocul mun@ilor;
11	din ele se vor ad[pa toate fiarele câmpului,
	asinii s[lbatici setea î\i vor potoli;